Friday, October 3, 2014

Random: Magia din sala

Martie 2010

Sala Sporturilor "Horia Demian" din Cluj-Napocaare o capacitate de aproximativ 3500 de locuri, dar asta nu o face doar o alta simpla sala de sport. Aici lucrurile stau diferit. In locul acesta isi desfasoara activitatea cele mai mari valori ale sportului clujean si nu numai. 

Cand privesti nimic nu pare neobisnuit cu acest loc, dar o privire mai in profunzime schimba totul. O sa simti magia acestui loc. O sa-ti amintesti multimea care freamata la fiecare meci de baschet masculin care se joaca cu casa inchisa sau o sa vezi spectatorii dezamagiti de jocul mai putin bun si infrangerea suferita de voleiul masculin. Oricare ar fi situatia nu poti sa ignori magia ce ti-o ofera acest loc tie, consumatorului de sport sau tie celui care abia acum pasesti pentru prima data aici si ai facut-o doar de gura cuiva sau pentru a-ti omori timpul. Exista ceva supranatural aici, ceva ce te va atrage inapoi, mai devreme sau mai tarziu.


Summer 2013 - pe platoul Salii Sporturilor "Horia Demian"

Cladirea ca atare nu e un edificiu maiestuos. Are o infatisare simpla, chiar modesta, iar in interior daca studiezi doar aspectul fizic, palpabil, nu vei observa nimic altceva decat: scaune goale, porti de handbal, panouri de baschet sau fileul de la volei aruncat prin vreun colt. Pe langa asta vei mai descoperi o multime de bannere si panouri publicitare a mai multor firme, sponsori oficiali ai echipelor. Undeva uitat sta si tricolorul, atarnat parca in berna, iar sub el vei vedea un slogan extrem de bun, ba chiar incurajator pentru  sportivi, suporteri, antrenori si banci tehnice: "Fair-play-ul naste simpatii!". Din pacate e din ce in ce mai putin respectat. Un banner al suporterilor Universitatii zace aruncat in tribuna, inert si fara a avea un sens pentru clipa de fata. Un altul atarna greoi si mandru ""U" suntem noi!". Nu lipseste nici omagiul adus Primariei si Consiliului Local Cluj-Napoca dand impresia astfel ca ei chiar sprijina sportul de performanta. 


Sala inca mai are inscriptia CEBL (Central European Basketball League), lasata in urma de final four-ul de baschet masculin desfasurat chiar aici, luna trecuta. Clujul s-a clasat pe un loc 2 onorabil, in urma unei finale extrem de disputate si plina de emotii. Scaunele de la tribuna oficiala care altadata erau pline de oficiali si oameni de renume ai orasului pare acum bantuita si cufundata in intuneric. Parchetul salii e pictat in albastru cu maro oferind parca o nota umoristica salii (cine combina albastru cu maro?). Tabela de marcaj care creaza emotii la fiecare partida a echipei preferate acum nu arata decat o ora tarzie, la care totul pare latent si lipsit de importanta. E 21:30, iar deasupra usii zaresc pentru a nu stiu cata oara panoul cu "No smoking". (Ce bine era daca tineam cont de asta pana in prezent. Dar asta, e o cu totul alta poveste.)

Adevarata poveste sta in locul acesta care chiar si la ora aceasta tarzie, pentru mine, dependenta de sport, exalta de energie si culoare si parca inca pot auzi tipetele de extaz a suporterilor la fiecare reusita a echipei lor sau oftatul agonic la fiecare esec. Din pori peretilor mi se contureaza parca imagini ale ultimei partide vizionate, iar amintirile ma bantuie pentru a-mi aminti cat de feerica a fost prima mea experienta in acest loc, pe vremea aceea in calitate de sportiva. Miroase a amintiri sala aceasta, a viata, a frumos, a victorie si devotament.
Luminile se sting usor si linistea monumentala se asterne peste parchet. Asta cel putin aparent, pentru ca povestile raman acolo. Energia si entuziasmul suporterilor raman prinse intre peretii salii si le vom regasi de fiecare data cand vom calatori acolo, chiar si cu gandul.


2 comments: